Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 5,50% pe an, de la 5,44% cât a fost joi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR), citate de Agerpres.

Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 7 martie 2013, când acesta s-a situat la 5,56% pe an.

La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,65% pe an, de la 5,59% joi, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 5,86% pe an, de la 5,79% pe an în ziua precedentă.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.


Dobânda de politică monetară a ajuns la 3,75% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în această săptămână, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an anterior, relatează Agerpres.

Totodată, reprezentanţii instituţiei au decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4%, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2% pe an.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în martie 2022 la 6,5 şi la 5,6%, de la 5%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021.

  • Noile date statistice reconfirmă comprimarea activităţii economice cu 0,1% în trimestrul IV 2021 faţă de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii, evoluţie ce implică menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evoluţia PIB în cursul anilor 2020 şi 2021.
  • Potrivit BNR, se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% în trimestrul IV 2021, de la 6,9% în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbţiei interne. În schimb, exportul net şi-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condiţiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor.
  • Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre variaţia preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor. Deficitul de cont curent şi-a mărit însă substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7% pe ansamblul anului 2021, de la 5% în 2020.
  • Cele mai recente date şi analize indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.
  • În acelaşi timp, efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluţii neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimumului istoric consemnat în august 2019.

Piața financiară

Principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum şi pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie.

  • Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ori şi-au accentuat traiectoria ascendentă, inclusiv sub influenţa unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari faţă de pieţele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar şi al expectaţiilor privind creşterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed.
  • Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în martie şi pe ansamblul trimestrului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în luna aprilie.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat ascensiunea în martie, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7% (15,8% în februarie), în contextul intensificării puternice a activităţii de creditare, mai cu seamă pe segmentul societăţilor financiare, şi cu un aport în creştere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească, ajungând la 72,7%. 


13,76%, rata inflației în aprilie 2022

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS) și prezentate de Agerpres.

„Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%”, se spune în comunicatul INS.


BNR se așteaptă la o inflație de 12,5% în acest an

Banca Naţională a României a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu și citate de agenția Agerpres.

  • BNR estima în februarie 2022 o inflaţie de 9,6% pentru finalul acestui an şi de 3,2% pentru 2023.
  • Pe termen mediu presiunile inflaţioniste asociate costurilor de producţie sunt anticipate a se diminua gradual, dar efectele acestora vor persista pe o perioada de 12 luni la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC.
  • BNR se aşteaptă la accelerarea anticipată a ratei anuale a inflaţiei IPC până în iunie, în condiţiile presiunilor din partea costurilor de producţie, exacerbate recent de invazia Rusiei în Ucraina.
  • Banca Centrală menţionează că aceasta este previzionat a fi urmată de o decelerare graduală, întreruptă doar temporar în trimestrul II din 2023, la ieşirea în vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale. În contextul evoluţiilor adverse asociate războiului din Ucraina, nu sunt excluse reconfigurări substanţiale ale coordonatelor scenariului de bază.

 Sursă foto: Photo 147821218 © Andrey Popov | Dreamstime.com