După „furtuna fiscală” care s-a jucat cu nervii mediului de afaceri, ANAF vine cu cifre. Câți bani a adus Fiscul la buget

ANAF a colectat în primele șase luni ale anului suma de 218,55 miliarde de lei, bifând o creștere față de anul trecut. Cu toate acestea, în ceea ce privește luna iunie, Fiscul a colectat sub suma propusă de administrația fiscală, respectiv un minus de 0,87 miliarde lei. ANAF, sub conducerea Ministerului de Finanțe, a încins mediul de afaceri din România în urma reformei fiscale care a obligat antreprenorii să digitalizeze raportările.

Activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală din semestrul I 2024 s-a concretizat prin colectarea de venituri bugetare nete în sumă de 218,55 mld.lei, ceea ce reprezintă:  

 • creștere de 117,8% (indice nominal), în sume absolute cu 33,04 mld.lei mai mult decât în perioada similară din anul 2023 (185,51 mld.lei), în condițiile rambursării de TVA cu 0,6 mld.lei peste rambursările din primele șase luni ale anului precedent.

 • un grad de realizare de 100,6% a programului de încasări venituri bugetare, respectiv un plus de 1,21 mld.lei față de programul comunicat de Ministerul Finanțelor (217,34 mld.lei).

Cu toate că sumele arată bine, România se află într-unul dintre cei mai aglomerați ani în ceea ce privește presiunea pusă pe buget, având în vedere super-anul electoral în care ne aflăm. Totodată, gaura din bugetul României pune probleme serioase legate de îndeplinirea jaloanelor din PNRR. România va negocia cu noua Comisie Europeană un acord pe şapte ani pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3%, a declarat, premierul Marcel Ciolacu, care a susţinut că ţara noastră se află într-o perioadă de dezvoltare "accelerată" şi este foarte important ca investiţiile să continue.

ANAF pare că a avut probleme cu colectarea în luna iunie, când își dorea să aducă în visteria țării cei mai mulți bani

În ceea ce privește activitatea lunii iunie veniturile bugetare nete încasate de Agenția Națională de Administrare Fiscală au fost în sumă de 43,36 mld. lei, ceea ce reprezintă: 

  • creștere de 117,7% - indice nominal, în sume absolute cu 6,52 mld. lei mai mult decât în iunie 2023 (36,84 mld. lei);

  • un grad de realizare de 98,0% a programului de încasări venituri bugetare, respectiv un minus de 0,87 mld.lei față de programul comunicat de Ministerul Finanțelor (44,24 mld.lei).

Astfel, cu toate că banii colectați la șase luni întrec suma prognozată inițial de ANAF, în ultima lună din primul semestru al anului avem un minus de 0,87 miliarde de lei. 

Cum arată furtuna fiscală din România care a pus pe jar antreprenorii și contabilii

Procesul de digitalizare a raportărilor fiscale a intrat, de la 1 ianuarie 2024, într-o nouă etapă, ca urmare a noilor reglementări publicate în luna decembrie a anului trecut. Prin acestea, autoritățile fiscale au adus schimbări importante în sistemele RO e-Factura și RO e-Transport. De asemenea, apar noutăți cu privire la fișierul standard de control fiscal (SAF-T) și despre lansarea unui nou sistem de raportare, respectiv e-TVA.

e-TVA este în acest moment doar o corvoadă că implementare mutată de la Ministerul de Finanțe în curtea și pe banii mediului de afaceri. Nu doar că nu va adresa evaziunea fiscală dar va și pedepsi pe toți cei care se chinuie să fie riguroși și cu evidența la zi, a declarat Valeriu Filip, fondatorul platformei de facturare FGO.

Noile modificări fiscale, cu toate că au ca scop o colectare mai bună a banilor la bugetul de stat, a dat peste cap mediul de afaceri din România care s-a plâns de calitatea sistemelor informatice ale Fiscului. Totodată, Contabilii români spun e-TVA, noul sistem informatic pregătit de Finanțe, va avea un efect nefast pentru antreprenorii români și că sistemul creat de minister funcționează pe principiul că „toți sunt evazioniști”.

„Nici nu mai contează că sistemul informatic abia funcționează, important este că regulile sunt acolo, „sculptate” în „piatra digitală” a ministerului. Acest circ birocratic se vrea a fi soluția pentru a umple vistieria statului, dar asfixiază antreprenorii, profesioniștii contabili și inovația. România nu are nevoie doar de instrumente digitale, ci de o mentalitate digitală la conducerea executivă a autorității care elaborează legislația fiscală”, scrie CECCAR pe pagina de Facebook a instituției.

Unde au existat cele mai mari creșteri la buget din încasările ANAF

Ponderea în PIB a veniturilor nete colectate de ANAF pentru semestrul I 2024 a fost de 12,37% respectiv cu 0,82 p.p. peste cea din 2023 (11,55 %).

Referitor la activitatea de colectare a veniturilor bugetare realizată de ANAF în prima parte a acestui an trebuie precizat că cele mai importante creșteri ale încasărilor s-au consemnat la categoriile de impozite, taxe și contribuții ce au intrat sub incidența recentelor modificări legislative, respectiv :

•contribuția la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, plus de 8,33 mld.lei, (creștere cu 38,3%);

•contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, plus de 6,64 mld.lei, (creștere cu 13,9%);

•taxa pe valoarea adăugată, plus de 6,58 mld.lei, (creștere cu 15,6%);

•impozit pe profit, plus de 2,78 mld.lei, ( creștere cu 21,8%);

•impozitul pe venit, plus de 4,14 mld.lei, (creștere cu 20,1%).Amenzile pentru e-factura, dar și impozitele de 70% pentru veniturile neidentificabile.

Amenzile pentru e-factura, dar și impozitele de 70% pentru veniturile neidentificabile se vor vedea în buget abia în semestrul 2

Începând de la 1 iulie 2024, antreprenorii români care nu au implementat încă e-factura vor fi amendați pentru toate documentele netransmise, inclusiv cele din luna iunie. Totodată, începând din această lună, veniturile care nu pot să fie justificate vor fi impozitate cu 70%, dar Finanțele anunță că aici nu intră darul de nuntă.

Luna iunie este a fost ultima în care firmele au mai putut să folosească și factura pe hârtie, începând din luna iulie aceasta fiind exclusiv electronică. Antreprenorii care nu au reușit să implementeze încă noul sistem informatic primesc din luna iunie o amendă pentru toată perioada 01 - 30 iunie 2024, în funcție de mărimea business-ului. Începând din iulie, aceste amenzi se vor aplica pentru fiecare factură în parte.

Antreprenorii care nu implementează noul sistem până la începutul lui iunie vor fi amendați în funcție de cifra de afaceri a companiei. Schema:

• de la 5.000 la 10.000 de lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari.
• de la 2.500 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele încadrate în categoria contribuabililor mijlocii.
• de la 1.000 la 2.500 de lei pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Începând cu 1 iulie, pe lângă aceste sacțiuni, vei plăti o amendă egală cu 15% din valoare totală a facturii în următoarele situații: dacă nu respecți obligația de transmitere prin e-factura, dar și în cazul în care are loc primirea și înregistrarea de către destinatar, aici vorbim de persoană impozabilă stabilită în România, a unei facturi emise de operatori economici stabiliți în țara noastră, în relația Business to Business, fără respectarea obligației de transmitere prin e-factura.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere a facturii se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului, conform Ministerului de Finanțe.

Impozit de 70% pe veniturile pe care românii nu le pot justifica

Veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită urmează să fie impozitate cu 70% începând cu 1 iulie 2024, conform Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare. Până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-şi declare veniturile şi să-şi plătească obligaţiile fiscale aferente acestora, evitând riscul încadrării acestora în categoria de risc fiscal şi a declanşării unor verificări a situaţiei fiscale personale, cu consecinţa impunerii cu noua cotă de impozitare şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente.