Cum arată portretul românului fără cont la bancă: acesta încă mai primește banii în plic

Gradul de incluziune financiară în rândul adulților din România a avansat la 71%, în creștere comparativ cu nivelul înregistrat în urmă cu doi ani, de 68%, se arată în cercetarea de piață "Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor”, realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

Cum arată portretul românului fără cont la bancă:

• Are venituri mici;
• Are un nivel de educație mai scăzut;
• Vârsta de peste 65 de ani;
• Este în numerar.

Cercetarea relevă că aproximativ 77% dintre bărbați au produse și servicii bancare în comparație cu doar 66% dintre femei. 97% dintre persoanele cu educație superioară dețin cel puțin conturi curente la bănci. Cea mai ridicată pondere a românilor care nu au conturi curente se înregistrează în rândul persoanelor cu educație scăzută, venituri reduse și cu vârsta de peste 65 de ani, în pofida gratuității contului curent de plăți de bază. În funcție de rezidență, 82% din populația din mediul urban deține produse și servicii bancare, comparativ cu 60% dintre adulții din mediul rural.

În topul motivelor pentru care persoanele nu dețin un cont curent, 37% dintre respondenți afirmă că au venituri prea mici, 20% dintre ei sunt plătiți în numerar, 18% subliniază că toate plățile sunt realizate în numerar, iar 7% nu îl consideră util. Aproximativ 70% dintre respondenții cu conturi bancare afirmă că folosesc carduri de debit. Cardul de credit este utilizat de 25% dintre respondenții studiului.

Produsele favorite ale românilor sunt creditele de nevoi personale

La nivel național, 34% dintre respondenții care dețin produse și servicii bancare declară că au credite de la bănci, proporție în creștere față de cea din anul 2022, de 31%. Au credite în special respondenții cu vârsta între 36-50 de ani, cu educație superioară, cu venituri mari și care locuiesc în mediul urban. Dintre românii care au accesat credite, 54% afirmă că au în derulare credite de consum, 18% credite ipotecare/imobiliare standard, 13% pentru produse luate în rate și 10% împrumuturi Prima/Noua Casă.

Aproximativ 17% dintre participanții la studiu care utilizează produse și servicii bancare au depozite bancare, iar 17,5% dețin conturi de economii.
Intențiile cu privire la accesarea unor produse bancare pentru următorul an sunt similare cu cele din valul precedent al cercetării. Aproximativ 17% dintre persoane spun că au intenția să își deschidă un cont nou, 16% să acceseze un credit de nevoi personale, 14% să refinanțeze un credit, 13% să își facă un card de credit și 10% să contracteze un credit ipotecar/imobiliar. Intenția pentru accesarea unui credit imobiliar/ipotecar e mai mare în rândul persoanelor cu vârsta până în 50 de ani, cu nivel înalt de educație și venituri mari. Tot acești respondenți sunt în mai mare măsură doritori să își deschidă un nou cont la instituțiile de credit.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada iunie-iulie 2024 la solicitarea Asociației Române a Băncilor pe un eșantion de 1.320 de respondenți persoane fizice, dintre care 1.067 persoane utilizează produse bancare, marja de eroare maximă fiind de +/-2,75%.

Româncele câștigă cu 200 de lei mai mult decât bărbații, dar sunt absente în luarea deciziilor

Salariul mediu al femeilor din România este mai mare cu 200 de lei față de cel al bărbaților, conform unor date analizate de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor. Cu toate că stăm mult mai bine decât alte țări la acest aspect, din punctul de vedere al reprezentării politice, femeile sunt aproape absente în luarea deciziilor la nivel de țară: ne clasăm sub țările africane în ceea ce privește „vocea femeilor” în guvern. Nici în sistemul bancar nu stăm cu mult mai bine, cu toate că avem mai multe femei în bănci, majoritatea pozițiilor de conducere sunt ocupate tot de bărbați.

Salariul mediu al unei femei din România este de 6.026 de lei, mai mare cu 200 de lei decât cel al bărbaților, care este de 5.804 de lei. Aceste cifre confirmă că țara noastră se clasează foarte bine la diferențele de remunerare dintre genuri, constată Gabriela Folcuț, citând datele raportului Global Gender Gap Report 2023 emis de Forumul Economic Mondial. Salariile bune ale femeilor din România sunt una dintre puținele moșteniri pozitive ale comunismului din țara noastră, consideră sociologul Gelu Duminică.