Ce explică stabilitatea perpetuă a Leului, față de Euro?

România se află într-o situație „extrem de atipică”, consideră specialiștii fx ai iBanFirst. Astfel, deși țara se confruntă cu un deficit de cont curent si cu un deficit fiscal, România înregistrează atât cel mai stabil curs de schimb față de euro din acest an (comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est), cât și cea mai mică dobândă cheie, de 3,75%. Care sunt, însă, motivele pentru această situație din țara noastră?

„Ceea ce este neobișnuit (în România, n.red.) este faptul că leul a rămas destul de stabil față de euro în ultimele luni. De exemplu, moneda românească a scăzut cu doar 0,04% în ultimul an și cu 0,01% în ultimele trei luni. Practic, perechea EUR/RON este stabilă, indiferent de ce se întâmplă. Cu toate acestea, România se confruntă mai mult sau mai puțin cu aceleași provocări ca omologii săi din Europa Centrală și de Est. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), este în creștere vertiginoasă - 13,76% în aprilie, prețurile produselor nealimentare (cum ar fi hainele) majorându-se cu 16,35%. Este cea mai mare creștere a inflației din 2004 încoace, iar pe termen scurt, probabil că această tendință de majorare va continua”, explică aceștia.

Mai mult, potrivit experților în schimb valutar (fx) ai fintech-ului, stabilitatea „neașteptată” a leului se va menține pe tot parcursul acestui an, în jurul pragului cheie de 4,95, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) al țării noastre va crește cu 2% în 2022, cu o creștere trimestrială de doar 0,2% în primul trimestru.

Ce explică stabilitatea leului în ciuda tuturor acestor riscuri?

Specialiștii fx pun accentul, în acest context, pe măsurile eficiente luate de Banca Națională a României (BNR) din ultimele luni, însă subliniază că politicile BNR nu sunt singurele care au contribuit la actuala situație.

Una din măsurile BNR a fost înăsprirea „prudentă” a politicii monetare. La ședința din luna mai, BNR a majorat rata dobânzii de referință cu 75 de puncte de bază (față de 100 de puncte de bază preconizate), până la 3,75%. Aceasta a fost cea de-a șasea majorare consecutivă începând din octombrie, însă Banca Națională a fost mai puțin agresivă în abordarea inflației, față de colegii săi din Europa Centrală. 

Deficitele gemene ridicate ale țării (deficitul bugetar şi deficitul balanţei comerciale/contului curent) limitează măsura de creștere a ratelor. Este de așteptat ca ratele reale ale dobânzilor să fie mai mici în România, în acest an, decât în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est. 

Potrivit prognozei iBanFirst, BNR va duce dobânda cheie până la 5% până la sfârșit de an, însă, în mod „paradoxal”, aceasta va ajuta, „într-o oarecare măsură”, leul. Mai exact, România este țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare impact al cursului de schimb asupra ratei inflației. O variație de 1% a cursului valutar determină o creștere de 0,2% a indicii prețului de consum - IPC (față de 0,08% în cazul Poloniei).

O altă politică benefică a BNR privește contextul lichidității. În martie, deficitul de lichiditate a ajuns la aproximativ 10 miliarde de RON. Conform estimărilor iBanFirst, sistemul va rămâne în deficit de lichiditate cel puțin pentru restul anului. Acesta este un aspect pozitiv pentru RON și, de asemenea, ar conduce la o creștere a randamentului obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României aproape de 10% față de 7,9% în prezent.

Din punct de vedere valutar, fintechul iBanFirst preconizează că lunile următoare vor fi mai dificile pentru majoritatea monedelor de pe piețele emergente, inclusiv pentru moneda națională a României. Specialiștii fx sunt optimiști, însă, având în vedere istoricul bun al BNR, al perechii EUR/RON care va rămâne, „cel mai probabil”, stabilă. 

În cel mai pesimist scenariu, precum o recesiune globală sau unor riscuri geopolitice crescute, BNR va încerca, potrivit acestora, să mențină stabilă rata de schimb valutar, printr-o „combinație de intervenții” valutare, ținând cont că BNR are 46 de miliarde de euro în rezervele valutare, „suficient” pentru a interveni pe piață „atât cât este necesar”.

Credit foto: 32631209 © lifethree3 | Dreamstime.com