Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Totodată, s-a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5 la sută pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Lucian Anghel, economistul șef al Libra Internet Bank a spus anterior că BNR așteaptă semnale clare că inflația se află pe un trend descrescător înainte de a face reduceri de dobândă. Totodată, economistul spune că incertitudinile privind consolidarea fiscală, planurile României de a reduce deficitul bugetar, vor contribui la decizia BNR de a menține dobânzile pe loc.
Citește și:
„Persistenţa presiunilor inflaţioniste care derivă din creșterea salariilor și pensiilor în 2024, din implementarea măsurilor de ordin fiscal necesare pentru a reduce deficitul bugetar, în contextul general dominat de incertitudini cu privire la procesul de consolidare fiscală ar putea determina Banca Națională să menţină dobânda de politică monetară la 6,50%. BNR va rămâne precaută în continuare, o eventuală reducere a dobầnzii putând surveni doar dacă inflaţia va reintra pe un trend descendent clar”, a declarat Lucian Anghel.
Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna decembrie 2024, la 5,14%, de la 5,11% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,09%, cele nealimentare cu 4,38%, iar serviciile cu 7,10%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Citește și:
De ce se teme Isărescu: măsurile fiscale, creșterile de salarii, dar și de prețurile la energie
Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării bugetare în contextul Planului bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Citește și:
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Citește și:
BNR ar putea reduce dobânda cheie abia după alegerile prezidențiale
Economiștii din BCR consideră că prima reducere de dobândă cheie a Băncii Naționale va avea loc în august. Specialiștii consideră că BNR vrea să aștepte deciziile fiscale care vor fi luate după alegerile prezidențiale. Totodată, experții consideră că dobânda cheie ar putea încheia 2025 cu o valoare de 5,75%, survenită prin trei reduceri.
Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea ratelor în luna august și să efectueze trei reduceri ale ratei cheie de 25 pb fiecare, până la 5,75% la sfârșitul anului 2025.
Ciprian Dascălu, economist șef BCR