1.000 de români au răspuns ce e bunăstarea financiară pentru ei

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut a întrebat 10.000 de europeni, din care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară și cum se raportează la finanțele personale sau ale familiei.

Românii sunt tot mai deschiși să vorbească despre bani, dar tot consideră „tabu” subiecte precum câștigurile salariale, economiile personale și se jenează să ceară măriri de salariu. Vârsta și sexul influențează felul în care românii percep bunăstarea financiară.

Pentru cei mai mulți dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să dețină controlul asupra propriilor bani și să știe mereu exact pe câți bani contează.

24% dintre respondenții participanți la studiu asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-și ține sub control bugetul și doar 8% apreciază că s-ar simți mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulți bani. În același timp, Pentru 22% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reușesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

În timp ce inflația crește, oamenii reacționează diferit la veștile legate de creșterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alții sunt speriați. Atitudinile diferă și în funcție de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflației asupra situației lor financiare, în timp ce procentul de bărbați care împărtășesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar.

Pe de altă parte, bărbații români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-și ține sub control cheltuielile și de a-și spori veniturile chiar și în vremuri de stagnare sau recesiune economică.

Lucrurile se echilibrează în privința capacității de a gestiona cheltuielile gospodăriilor și atât femeile, cât și bărbați declară că sunt în căutarea de soluții pentru a-și îmbunătăți situația financiară (51% dintre femei și 50% dintre bărbați).

Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puțin educate financiar decât bărbații: 61% au răspuns că educația financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbații, cât și femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferență de educație financiară între femei și bărbați (peste 63% dintre femei și 59% dintre bărbați).

Cel mai mic procent de confirmări, 15%, a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale și socio-economice, femeile ar avea mai puține cunoștințe financiare decât bărbații. Mai degrabă, românii tind să spună că, dimpotrivă, bărbații au mai puține cunoștințe despre finanțele personale decât femeile pentru simplu fapt că acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodărie (18% din respondenți au ales acest răspuns).

Cât despre factorul vârstă, tinerii (25-34 de ani) au o percepție mai puțin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre acești respondenți au indicat ca adevărată afirmația că femeile au o educație financiară mai limitată decât bărbații, din cauze socio-economice și culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârșitoare percepția conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influențată de diferențele de gen (67%).

Cu cine vorbesc românii despre problemele cu banii?

Pentru a-și ține finanțele sub control în perioadele de criză și pentru a atinge bunăstarea financiară, 50% dintre respondenți se documentează din articole și cărți despre managementul banilor și finanțele personale - ambele subiecte fiind dezbătute pe larg în ultima perioadă.

46% dintre români preferă sfatul experților și 20% se consultă cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua în calcul să urmeze cursuri sau să obțină o diplomă în finanțe și economie.

Respondenții cu vârste cuprinse între 35-44 de ani au o preferință evidentă pentru cărțile și articolele de educație financiară (57%), în timp ce românii de 45-54 de ani ar apela mai degrabă la tehnologie sau la o aplicație financiară – 34%. Seniorii contează mai mult pe sfaturile membrilor mai tineri ai familiei sau pe recomandările prietenilor (30%).

De asemenea, digitalizarea ia avânt: 29% dintre românii participanți la studiu spun se bazează acum pe soluții digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobăncile precum Revolut, și platformele digitale pentru a obține o abordare mai sănătoasă a banilor. Femeile sunt mai deschise (31%) decât bărbații (26%) la a utiliza tehnologia ca să obțină un control mai bun asupra bugetelor lor.

Mai multă educație financiară în școli

Românii sunt de acord că, indiferent de generația din care fac parte, cunoștințele financiare ar trebui să fie o materie școlară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici.

71% dintre respondenții români și-ar fi dorit să fi învățat mai multe despre administrarea banilor personali încă din școală, astfel încât acum să poată trece prin viață cu mai multă încredere.

Doar 7% cred că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii și apreciază că este timp pentru asta, pentru că ei învață să se descurce sănătos cu banii doar ca adulți, din momentul în care încep să primească salariu, iar educația financiară timpurie ar adânci diferențele economice și sociale dintre tineri. În același timp, cei mai mulți români (31% dintre respondenți) cred că lecțiile și cunoștințele financiare din școală joacă un rol social important în reducerea diferențelor de gen și sociale.

Foto: Dreamstime