De ceva vreme, se vorbește despre reorganizarea administrativă a României. Încă funcționăm după o lege din 1968.

Recent, deputatul independent Tudor Benga a propus un proiect legislativ care ar permite trecerea către o reorganizare suplă. În viziunea deputatului, am ajunge la 12 județe comasate pe criterii regionale și mult mai puține orașe și comune.

În expunerea de motive se spune că „în România există în prezent aproximativ 3000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă - comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022; alte comune înregistrează câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare 3 constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu. Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor.”

Mediul de afaceri, prin vocea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a reiterat, de curând, nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Propunerile sunt întemeiate, pentru că într-adevăr avem comune cu populație foarte mică, fără servicii, fără posibilitatea de a avea bugete rezonabile, care să permită acelor locuitori să aibă un standard de viață decent.

G4Media a analizat cele 3.189 de unități administrativ-teritoriale (UTA) din România în funcție de locuitori și le-au încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2.862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Singura problemă majoră cu această reorganizare va fi susținerea mediului politic, care nu va fi de acord cu reducerea numărului de agenții, comisii și comitete din toate unitățile administrativ-teritoriale, pentru că și-ar pierde mulți susținători.

Câți dintre primari credeți că ar fi de acord, de bună voie și nesiliți de nimeni, să renunțe la mandate, pentru a deveni doar niște funcționari în cadrul noilor UTA-uri? Câți funcționari ar fi dispuți să își piardă privilegiile doar pentru că s-ar crea premisele unei administrații mai suple, care să fie cu adevărat în slujba cetățeanului?

Nu cred că avem prea curând șanse să se întâmple această reorganizare, care ar aduce și economii la buget, prin reducerea unui aparat supraîncărcat și crearea unor birouri teritoriale, prin care orice locuitor să ceară diversele chestiuni în relația cu statul.

Doar o presiune constantă din partea mediului de afaceri ar putea duce într-un final la o posibilă luminiță în acest tunel nesfârșit al incapacității statului de a-și proteja proprii cetățeni.

„În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.”

Pentru că, nu-i așa, este mai ușor să facem victime colaterale decât să adoptăm măsuri radicale, care ne-ar afecta profund? Lasă că mediul de afaceri e rezilient și își revine, complicatul aparat de stat, întins în toate județele, orașele, comunele, satele e mai dificil de convins să facă ceea ce trebuie. 

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 5 mai 2023. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.

Credit foto: Ovidiu Udrescu