Sistemul bancar autohton a fost martor a unor fuziuni care au schimbat clasamentul instituțiilor financiare din România. Noile fuziuni bancare au dus la scăderea numărului insituțiilor financiare de pe piața românească, lucru care a antrenat îngrijorarea clienților că acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor unor servicii bancare. Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, este de părere că scăderea numărului de bănci nu înseamnă neapărat și o scădere a concurenței. Mai mult, aceasta spune că băncile au încă un rezervor de clienți la care pot ajunge, iar cel mai scurt drum este educația financiară. 

Mihaela Bîtu a preluat rolul de CEO al ING Bank România în iulie 2019. Aceasta s-a alăturat băncii ING în 1995 ca management trainee, la scurt timp după ce grupul ING și-a început activitatea în România. În ultimii 24 de ani, ea și-a dezvoltat o carieră de succes în cadrul ING, în principal în domeniul Wholesale Banking

Dacă scade numărul de bănci, nu înseamnă neapărat că scade concurența. Chiar dacă populația scade din punct de vedere demografic, există acest rezervor al populației nebancarizate. Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România

Ultimele fuziuni de pe piața bancară românească vor schimba pozițiile în clasamentul bancar: Banca Transilvania își consolidează primul loc în clasament după achiziția OTP Bank, Unicredit Bank va urca în listă după ce se încheie fuziunea cu Alpha Bank, iar Intesa Sanpaolo și-a asigurat deja poziția în top 10 după ce a bătut palma cu First Bank. 

Mihaela Bîtu, șefa ING Bank România, nu consideră că fuziunile bancare europene vor duce la scăderea concurenței, spunând că aceste consolidări au fost constante pe piețele financiare europene. Reprezentantul ING spune că este greu pentru o bancă mică, cu un număr redus de clienți, să opereze la un nivel profitabil, mai ales dacă banca nu este nișată pe un anumit domeniu sau o anumită clientelă. 

„Dacă scade numărul de bănci, nu înseamnă neapărat că scade concurența. În sectorul bancar devine din ce în ce mai greu să poți să operezi la un nivel profitabil fără să ai o masă critică, adică, un volum minim de clienți și operațiuni. Acesta este motivul pentru care vedem aceste consolidări, un fenomen observat de multă vreme și care era de așteptat. Pe măsură ce cerințele de reglementare și de capitalizare sunt din ce în ce mai mari, e din ce în ce mai greu să poți să reziști, fiind o bancă mică, decât dacă îți găsești o nișă anume în care să operezi profitabil”, a declarat Mihaela Bîtu, într-un interviu Future Banking.

După criza din 2008, piața bancară a scăzut continuu, dar stăm mai bine decât Europa la concurența bancară

Începând cu 2009, numărul băncilor din UE a scăzut continuu ca urmare a fuziunilor din sectorul bancar. În 2020, în UE existau 5.441 de bănci, ceea ce reprezintă o scădere de 33 % față de 2009. În 2020, statul membru cu cel mai mare număr de bănci era Germania (28 % din totalul UE), urmată de Polonia (11 %), Austria și Italia (ambele cu 9 %), ceea ce înseamnă că peste jumătate din toate băncile din UE erau situate în aceste patru state membre, conform Eurostat

Conform reprezentantului ING, România stă mai bine decât țările vestice în ceea ce privește concurența bancară. Mai mult de atât, reglementările europene au creat un climat sigur pentru industria bancă europeană. Problemele de lichiditate apărute în cazul băncilor americane Silicon Valley Bank (SVB) și Signature Bank, precum și în cazul elvețienilor de la Credit Suisse, nu au ecouri în sistemul bancar românesc, care este bine capitalizat și care este mult mai sigur decât în 2008, în special datorită regulilor stricte impuse de instituțiile de reglementare, a explicat anterior Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank România.

„Vedem într-adevăr o consolidare a băncilor mai mici în bănci mai mari, dar asta nu înseamnă că se reduce competiția, dimpotrivă. Există țări vestice în care sunt mai puțini concurenți decât în România. Nu suntem în pericolul de ajunge într-o situație de lipsă de concurență”, declară Mihaela Bîtu. 

Băncile românești au încă un rezervor de clienți neatins: stăm încă prost la capitolul populație bancarizată

România a făcut progrese considerabile în ceea ce privește educația financiară și bancarizarea populației, dar încă ne aflăm la ani lumină de motoarele economice europene. Spre exemplu, Statista estimează că, din populația totală a Germaniei, de aproximativ 83,4 milioane de persoane în 2021, aproximativ 71,8 milioane aveau un cont bancar. Regatul Unit și Franța au încheiat topul primelor trei țări în ceea ce privește populația bancară, cu 55,2 milioane și, respectiv, 52,5 milioane de persoane. În același an, Statista estima că populația bancarizată a României depășea cu puțin 11 milioane de locuitori în 2021.

„Clienți sunt: există potențial în sectorul bancar să avem și mai mulți clienți în anii care urmează, prin faptul că avem o pondere mare a populației nebancarizate, provenită în special din zonele rurale. Pe măsură ce gradul de educație financiară crește, va duce la creșterea nivelului populației bancarizate. Chiar dacă din punct de vedere demografic scădem, există acest rezervor al populației nebancarizate care se va îndrepta spre bănci în anii care urmează”, spune Mihaela Bîtu. 

România are un număr total de 32 de instituții financiare bancare care au un nivel al activelor de 822,6 de miliarde de lei, conform datelor oferite de Banca Națională a României, la solicitarea Future Banking. 

Sursă date: BNR

Crizele prin care am trecut ne-au învățat pe toți niște lecții. Cred că societatea este la un alt nivel de maturitate și responsabilitate financiară. Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România